Home Monografii Programe contabilitate Modele acte Legislatie Link-uri utile Regulament Contact
Capitol
Denumire
Conturi
Clase
Cautare

Monografie contabila firma de catering

   Nu vom incepe cu o definitie a cateringului, deoarece, in ziua actuala, cand acest serviciu a capatat o importanta deosebita pe piata romaneasca, consideram ca definitia este cunoscuta de toti cei interesati
   Vom explica insa, particularitatile acestei activitati, particularitati care o diferentiaza de activitatile unui restaurant sau a unei firme de alimentatie publica.
   Intr-o societate in care totul se desfasoara intr-o viteza uimitoare, cand a aparut organizarea de mari evenimente de catre firme , a aparut si necesitatea dezvoltarii unei industrii care sa raspunda cererii de produse superior prelucrate, care sa satisfaca cele mai exigente pretentii.
   Intalnim astazi aceste preparate ce stau  la baza meniurilor unor firme diferentiate ca obiect de activitate, de la cantine, bugete , linii aerine, pana la spitale si gradinite , unitati de cazare, dar si ocazional, in cadrul organizarilor de evenimente.
   Cateringul poate fi privit prin doua prisme si anume

A) Ca proces, fiind un complex ce are drept scop transformarea materiilor prime alimentare in produse finite cu grad inalt de prelucrare,avand scop de a reduce timpul de obtinere a meniurilor intr-o unitate de alimentatie publica, ( restaurant, pizzerie, fast-food, cantine etc)implicit a timpului de servire a clientilor

B) Ca afacere, fiind o activitate de furnizare a mancarurilor si a altor servicii auxiliare comandate de catre  client
Aceasta afacere se poate dezvolta fie prin dezvoltarea unitatii de productie ( bucataria ) si a sistemului de distributie ,fie prin extinderea activitatilor structurilor deja existente si cu sisteme de distributie a unor meniuri la domiciliul clientului.
In functie de aceste doua directii de dezvoltare, cateringul poate fi clasificat in
   -catering cu local ( interior)
   -catering fara local ( exterior) 
   Elementele care definesc cateringul exterior, apar in cazul clientilor care prefera sa fie preparate produsele la ei in bucatarie, (la locul evenimentului) si sa serveasca produsele personalul calificat pus la dispozitie de firma de catering.
   Fiecare tip de catering prezinta tipologii diferite de probleme, daca in primul caz aceste probleme apar in legatura cu transportul in conditii de igiena maxima, conservare, etalare si servire, in al doilea caz apar probleme legate de obtinerea echipamentului necesar pentru servirea si prepararea produselor, ( bucatarii mobile, vesela rezistenta, containere pentru strangerea gunoiului.conectare la curent etc.
   Concluzionand , in activitatea de catering apar 3 mari fluxuri   contabile si anume, productie, comert, prestare de servicii, principala sarcina fiind identificarea carui tip de activitate face parte operatiune desfasurata.
   Pentru a diferentia fluxurile de comert fata de cele de productie, vom face referire la definitia marfii si prodeselor finite,astfel, in cadrul fluxurilor de comert nu se obtine o noua valoare de intrebuintare , pe cand in procesul de productie apare un nou produs, cu o alta valoare de intrebuintare
   Din categoria bunurilor ce apar in fluxul de comert, fiind incadrate in categoria de marfa fac parte painea, sucurile, vinul, fructele, sosuri diverse cumparate ca atare etc
   In contabilitate evidenta acestora se va tine  la pretul de vanzare, pret ce va contine atat pretul de achizitie, adaosul comercial, si tva aferent.

Vom exemplifica pentru aceasta categorie o speta contabila

A)  
Se achizioneaza de catre o firma de catering pentru un eveniment ante contractat 100 paini, cu pretul de achizie 5 lei, pretul de vanzare fiind de 7 lei , conform calculatie de costuri ce sta in spatele ofertei pentru evenimentul contractat.
NOTA : O trasatura specifica firmei de catering este ca aceasta lucreaza si implicit face achizitiile pe baza de contract, motiv pentru care la finalul avenimentului se vor consuma toate bunurile achizionate.(la aceasta trasatura vom face trimite si la urmatoarea speta contabila)
Inregistrarea contabila aferenta achizitie este : 
371 marfa
401 furnizori
420,16 lei
4426 tva deductibila
401 furnizori
79,84 lei
In aceasta situatie se va intocmi de catre gestionar NIR-ul ( nota de intrare receptie si constatare de diferente)
Inregistrarea la pretul de vanzare :
371 marfa
378 adaos comercial la marfa
1,68 lei 
*adica  (7-5)/1.19
371 marfa
 4428 tva neexigibila
0,32lei
*In aceasta situatie se va intocmi de catre gestionar NIR-ul ( nota de intrare receptie si constatare de diferente)
 
   Prepararea mancarii tine efectiv de o activitate de productie, specificul aceste activitati fiind insa ca la final de luna contul 345 «  produse finite  » nu va avea sold.
   In contabilitate contul 345 » produse finite «  va fi inregistrat la nivelul costurilor de productie, ce se vor calcula pe baza retetarelor

B) 
Se achizioneaza de la furnizori materii prime si materiale auxiliare( ccondimente, ulei, otet) in valoare de 4000 lei respectiv 30 lei
Achizitiile de materii prime si materiale auxiliare  destinate producerii mancarii se inregistreaza astfel : 
301 materii prime
401 furnizori
3.361,34 lei
3021 materiale auxiliare
401 furnizori
25.21 lei
4426
401 furnizori
643,45 lei
*In aceasta situatie se va intocmi de catre gestionar NIR-ul ( nota de intrare receptie si constatare de diferente)
 
C)  Se produce mancare in bucataria proprie in valoare de 6000 lei, la pretul de productie .
   O problema aparte apare in situatia calculatiei  costurilor de productie , modalitatea de calcul diferind in functie si de stabilitatea monetara de pe piata, de evolutia preturilor.
   In situatia in care exista o fluctuatie mare a preturilor de achizitie, atunci costurile de productie se vor calcula avand ca etalon costurile din luna precedenta.
   Daca pe piata este o stabilitate monetara, atunci costurile standard se vor calcula la diferente mai mari de timp, in aceasta situatie fiind necesara folosirea contului 348 “Diferente de pret la produse finite” in care se inregistreaza diferentele in plus sau minus intre costul standard si costul efectiv. 
345 Produse finite
711 Variatia stocurilor
6000 lei
*In aceasta situatie, transferul de materie prima din magazie in bucatarie se va face prin intocmirea bonurilor de consum
 
D) Revind la nota precedenta despre care va spuneam ca vom face referire ulterior, in momentul productie se poate descarca din gestiune toata cantitatea de materii prime achizionata , inregistrarea contabila fiind : 
601 cheltuieli cu materiile prime
301 materii prime
3.361,34 lei
 
Si concomitent  consumul de materiale auxiliare : 
6021 cheltuieli cu materiile auxiliare
3021 materiale auxiliare
25.21 lei
 
E) In situatia unei societati comerciale ce are ca obiect de activitate cateringul, tinand cont de faptul ca transportul mancarii la client se face de catre furnizorul de mancare, este necesara achizitia de caserole, cutii sau alte forme de ambalare , presupunand ca achizitia este in valoare de 500 lei( pret de achizitie), inregistrarea in contabilitate va fi : 
3023materiale pentru ambalat
401 furnizori
420,16 lei
4426 tva deductibila
 401 furnizori
79, 84 lei
 
F) De data aceasta consumul de materiale de ambalat se va face numai dupa livrarea mancarii catre client. Evidentierea in contabilitate va fi : 
6023 Cheltuileli cu materialele de ambalat
3023materiale pentru ambalat
420,16 lei
 
Vom prezenta in continuarea o livrare de mancare cu urmatoarele caracteristici :

Cazul 1
   Un client persoana juridica, pe baza unui contract semnat la inceputul lunii, urmeaza sa primeasca la sediul unui punct de lucru, zilnic, hrana pentru 20 de persoane, meniul constand in felul 1, felul 2 si desert. Servirea se va face in farfuriile clientului,
   Conform contractului plata va fi la 15 zile , prin virament bancar
   Considerand ca achizitiile au fost prezentate ulterior, va vom prezenta acum numai livrarea efectiva . 
   Costul unui meniu complet a fost negociat la suma de 15 lei , in spatele lui stand un cost de productie de 10 lei.

Rezolvare
Valoarea facturii facute de catre firma de catering pentru acest caz este
20 portii *15 lei = 300 lei ( valoarea de vanzare) 
Inregistrarea in contabilitate va fi : 
4111clienti
701 venituri din vanzarea produselor finite
252,10 lei
4111 clienti
4427 tva colectata
47.90 lei
Concomitent se inregistreaza descarcarea gestiunii de produse finite astfel : 
711 Variatia stocurilor
345 Produse finite
200 lei
( 20 portii*10 lei cost de prodictie per portie)
Incasarea la 15 zile prin banca , are urmartoarea reprezentare in contabilitate 
5121 Conturi curente la banci
4111 Clienti
300 lei
 
Cazul 2 
   Un client persoana juridica, pe baza unui contract semnat la inceputul lunii, urmeaza sa primeasca la sediul unui punct de lucru, zilnic, hrana pentru 20 de persoane, meniul constand in felul 1, felul 2 si desert. Mancarea se va servi in caserole de unica folosinta , cu tacamuri de unica folosinta, puse la dispozitie de firma furnizoare . De asemeni se va livra si bauturile necesare si anume sucuri racoritoare si apa plata, la pretul de 3 lei pe sticla de apa plata si 5lei pe cutia de suc .Pretul de achizitie este de 1.5 lei pe sticla de apa plata si de 3 lei pe cutia de suc.In momentul livrarii cerandu-se 5 sticle de apa plata si 15 cutii de suc
   Conform contractului clientul achita cash agentului care livreaza   mancarea si bautura
   Pentru fiecare caserola folosita firma de catering plateste 0.5 lei, iar pentru fiecare set de tacamuri de unica folosita achita 0.3 lei
   Costul unui meniu complet a fost negociat la suma de 15 lei , in spatele lui stand un cost de productie de 10 lei.
 
Rezolvare
Valoarea facturii intocmite clientului este
   -mancare =20portii*15=300 lei 
   -bautura = 5 sticle apa plata * 3 lei +15 cutii de suc *5 lei=90 lei
deci valoarea totala a facturii va fi  390 lei cu tot cu tva
   Inregistrarea acestei facturi in contabilitatea firmei de catering necesita un tratament special, deoarece costul de vanzare a mancarii cuprinde de data asta inclusiv costurile cu caserolele de prezentare si cu tacamurile de unica folosinta.
   Inregistarea se va face in mod distict pe tip de venit aferent astefel pentru costul de productie a mancarii venitul utilizat va fi 701 » venituri din vanzarea produselor finite » pentru bautura vanduta  707 » venituri din vanzarea de marfuri » iar pentru caserole si tacamurile livrare venitul 708 «  venituri din activitati diverse »
   Deoarece incasarea are loc in momentul vanzarii contul 4111 «  clineti «  nu isi va justifica utilizarea, inregistrarea contabila facandu-se prin 542 «  avans spre decontare » » sau prin 5311 daca agentul are o casa de marcat portabila . 
5311 casa in lei sau
542 avans spre decontare
701 venituri din vanzarea produselor finite
221,84 lei
*vezi calcul mai jos
5311 casa in lei sau
542 avans spre decontare
707 venituri din vanzarea marfii
75.63 lei
5311 casa in lei sau
542 avans spre decontare
708 venituri din activitati diverse
30.25 lei
*vezi calcul mai jos
5311 casa in lei sau
542 avans spre decontare
4427 tva colectata
62,27 lei
 
   Am spus in enuntul spetei ca meniul este format din 2 feluri de mancare si unul de desert, deci se vor folosi pentru o portie 3 caserole
   Costul pentru firma de catering este de 
          20 de portii * 3 caserole/portie *0.5 lei/caserola = 30 lei, la care se adauga costul tacamurilor de unica folosinta
          20 * 0.3 lei = 6 lei
   Rezulta de aici ca venitul efectiv din vanzarea produselor finite este de :
          264 lei /1.19=221.84lei
   Venitul obtinut din activitati diverse fiind de (30+6)/1.19 lei =30.25 lei
   Concomitent se va face descarcarea de gestiune pentru marfa, produse finite, materiale de ambalat( caserolele) si alte materiale consumabile ( tacamurile de unica folosinta)
   -pentru descarcarea de marfa
607 cheltuieli cu marfa
371 marfa
44.11 lei
*vezi calcul mai jos
378 adaos comercial la marfa
371 marfa
31.51 lei
*vezi calcul mai jos
4428 tva neexigibila
371 marfa
8.38 lei

 :


Modul de calcul
   Costul de achizitie la marfa este de :
   1.5 lei /sticla de apa plata*5 sticle + 3 lei/cutia de suc *15 sticle=52.5 lei 
   (pretul cuprinde tva) deci cheltuiala cu marfa va fi de 
   52.5/1.19 lei=44.11 lei
   Adaosul comercial este egal cu diferenta dintre costul de achizitie si pretul de vanzare adica  
   75.63 lei - 44.11 lei =31.51 lei
 
   In situatia in care incasarea se face prin chitanta si in momentul ajungerii la sediu agentul face decontarea inregistrarea depunerii in casierii a sumei incasate va fi : 
5311 casa in lei
542 avans spre decontare
390 lei
 
 Foarte important in cazul incasarii prin chitanta :
 
Potrivit normelor Ordinului 3.512/2008, la informaţiile de identificare ale emitentului, existente şi înainte de noile dispoziţii, se adaugă şi cele ale plătitorului. "Ca urmare a aprobării ordinul din noiembrie 2008, a fost modificată metodologia de întocmire şi utilizare a documentelor financiar‑contabile. Acum chitanţa trebuie să cuprindă elementele de identificare ale ambilor parteneri. În caz contrar, chitanţele nu sînt luate în calcul la stabilirea bazei de impozitare, a cuantumului corect al veniturilor sau alte operaţiuni"( deci trebuie sa cuprinda si Codul Fiscal si numarul de inmatriculare la Registrul Comertului.
 
Decontarea sumelor incasate se face pe baza decontului , iar varsarea efectiva a sumelor incasate in casiera unitatii se va face prin intocmirea unei dispozitii de incasare.
 
Cazul 3 
   Pe langa datele prezentate la cazul 2  acest caz prezinta urmatoarea particularitate.
   In momentul negocierii si semnarii contractului se stipuleaza ca clientul va suporta cheltuielile de transport in valoare de 20 lei per transport fara tva
   In acest caz factura va mai avea o pozitie aferenta transportului iar inregistrarea in contabilitate va fi : 
5311 casa in lei sau
542 avans spre decontare
708 venituri din activitati diverse
16,80 lei
5311 casa in lei sau
542 avans spre decontare
4427 tva colectata
3,20 lei
 
 
 Cazul 4  
   Pe langa datele prezentate la cazul 2, particularitatea acestui caz este ca la negociere firma de catering ofera apa plata cadou din partea firmei , iar plata se va face la final de luna.
   Reamintim ca era vorba de 5 sticle de apa plata, pretul de vanzare fiind de 3 lei, costul de achizitie fiind de 1.5 lei .
   Pe factura   firma de catering va completa o pozitie cu valoarea apei plate , si o pozitie cu «  discount acordat » valorea fiind de 15 lei cu tot cu tva
   Reflectarea in contabilitate a acestei situatii este urmatoarea : 
4111 clienti
707 venituri din vanzarea marfii
15 lei
667 cheltuilei cu sconturile acordate
4111 clienti
- 15 lei
 
   Am prezentat mai sus descarcarea de gestiune a materialelor de ambalat si a materialor auxiliare ca proces concomitent procesului de vanzare a mancarii, insa in practica, atunci cand o firma de catering poate sa aiba sute de livrari pe zi, descarcarea facuta in acest fel ar prezenta un efort uman imens, un efort inutil am putea spune.
   Pentru a evita aceste costuri inutile, recomandam utilizarea inventarului intermitent in aceast caz, la final de luna se vor numara caserolele(cum am prezentat in cazul nostru) si vom numara cantari materialele auxiliare ( ulei, otet condimente) iar descarcarea se va face per total la final de luna consumul fiind egal cu soldul initial + intrari – stocul final.
   In cazul achizitiilor din luna inregistrarea se va face folosind direct conturile de cheltuiala astfel : 
6023 cheltuieli cu materialel de ambalat
401 furnizori
X lei
 
6028 Cheltuieli cu alte materiale consumabile
401 furnizori
Y lei
 
4426tva deductibila
401 furnizori
( X+Y)*19% lei
La final de luna, dupa ce a avut loc inventarul , se trece la corectarea cheltuielilor perioadei astfel 
3023 Materiale de ambalat
6023 cheltuieli cu materialel de ambalat
A lei
 
3028 Alte materiale consumabile
6028 Cheltuieli cu alte materiale consumabile
B lei
 
Pentru a nu denatura rulajele conturilor de cheltuieli , recomandam inregistrea inversa si trecerea sumelor in rosu ( sau negativ)
6023 cheltuieli cu materialel de ambalat
3023 Materiale de ambalat
-A lei
 
6028 Cheltuieli cu alte materiale consumabile
3028 Alte materiale consumabile
-B lei
 
   Va prezentam la sfarsitul cazului 2 ca folosim un cost de productie de 10 lei / meniu fix.Asa cum spuneam la explicarea calculului costului in situatia unei piete instabile din punctul de vedere al preturilor de achizitie, se calculeaza avand ca etalon costurile din luna precedenta.
   La final de luna, in urma analizei si a calculului costului real , a rezultat ca costul de productie pentru meniul vandut este de 12 lei in loc de 10 lei cat am folosit.
   In aceasta situatie ( cu 20 de portii vandute) diferenta totala de cost va fi de :
        20 portii * ( 12 lei cost real- 10 lei cost folosit) = 40 lei
   Reflectarea in contabilitate a acestor diferente de cost se va face prin contul 348 «  diferente de pret la produsele finite » iar inregistrarea contabila va fi
348   diferente de pret la produsele finite 
711 variatia stocurilor
40 lei
* Diferentele in minus, favorabile se inregistreaza invers.

   Deoarece o firma de catering nu va avea la final de luna stocuri de produse finite, repartizarea diferentelor va fi in suma totala,deci inregistrarea contabila va fi 
711 variatia stocurilor
348   diferente de pret la produsele finite 
40 lei
   Dupa cum vedeti activitatea unei firme de catering este o activitate complexa, cu diverse fluxuri comerciale, existand posibilitatea ca , in functie de politica fiecarei firme in parte , sa mai apara si alte particularitati.


ARIE CLIENTI
User:
Parola:
Pastreaza-ma logat
  » Cont nou
  » Am uitat parola
  » Regulament

http://www.oricesoft.ro
http://www.sportsoft.ro
http://www.kemposoft.com
http://www.xagenti.ro
https://ro.jooble.org/locuri-de-munca-IT